BIOSFERa-umbra

PAUL DAVIES
Fizician, Universitatea de Stat Arizona

Acum o suta cincizeci de ani, Charles Darwin ne-a dat o teorie convingatoare despre felul in care a evoluat viata, timp de miliarde de ani, de la microbii primitivi pana la bogatia si diversitatea biosferei de astazi. Dar el a omis intentionat sa spuna cum a inceput viata. "Cineva ar putea la fel de bine sa speculeze in legatura cu originea materiei", glumea el, intr-o scrisoare catre un prieten. Cum, unde si cand a inceput viata ramane una dintre cele mai mari probleme nerezolvate ale stiintei. Chiar daca vom crea viata in laborator, in viitorul apropiat, asta nu ne va lamuri cum a realizat Mama Natura acest lucru fara echipamente costisitoare, biochimisti experimentati si – punctul crucial – o pre-conceptie a tintei care urmeaza sa fie atinsa. In orice caz, vom putea afla raspunsul la o intrebare mai generala: viata s-a nascut o singura data, sau de mai multe ori?

 Subiectul astrobiologiei il constituie speranta si perspectiva ca viata ia fiinta cu usurinta in conditii similare celor de pe Pamant, si de aceea este posibil ca ea sa fie larg raspandita in Univers. Presupunerea ca, data fiind aceasta sansa, viata se va naste, este denumita uneori determinism biologic. Din pacate, nimic din legile cunoscute ale fizicii si chimiei nu ne indica faptul ca starea materiei pe care o numim „viata” ar fi in vreun fel favorizata. Nu exista nici o lege cunoscuta care sa usureze trecerea materiei la viata. Daca vom gasi viata pe o alta planeta si vom fi siguri ca ea a pornit de la zero, complet independent de viata de pe Pamant, determinismul biologic va fi dovedit. Cum activitatile NASA s-au incetinit, cautarea vietii extraterestre a intrat in impas.

 Intre timp, avem o metoda simpla de a testa determinismul biologic acum si aici. Nicio planeta nu este mai „terestra” decat Pamantul, asa ca determinismul biologic considera ca viata trebuie sa fi inceput de mai multe ori pe planeta noastra. Asta ridica fascinanta problema a posibilitatii existentei mai multor forme de viata in biosfera terestra. Biologii sunt convinsi ca toate speciile cunoscute apartin aceluiasi arbore al vietii si au o origine comuna. Dar aproape intreaga viata de pe Pamant este microbiana si doar o mica parte a microbilor a fost categorisita si pozitionata pe arborele universal. Nu poti afla doar observand caracteristica unui microb; trebuie sa-l studiezi mai in amanunt. Microbiologii fac asta utilizand tehnici special gandite pentru viata asa cum o cunoastem. Metodele lor nu ar functiona in cazul unei forme alternative de viata. Daca vei cauta viata asa cum o cunoastem, e putin probabil sa gasesti o viata necunoscuta.

 Cred ca exista o mare probabilitate ca Pamantul sa posede o biosfera-umbra a unei forme alternative microbiene de viata, reprezentand produsul evolutiv al unei a doua geneze. Poate chiar a treia, sau a patra… Cred, de asemenea, ca e posibil sa descoperim curand aceasta biosfera-umbra. Ea poate fi separata ecologic, limitata la nise aflate dincolo de sfera vietii cunoscute datorita unor conditii extreme de caldura, frig, aciditate sau alte variabile. Sau ar putea interpenetra biosfera cunoscuta in spatiul fizic si parametric. Microbi necunoscuti ar putea exista, in fapt, sub nasul nostru (sau chiar in nasul nostru). Sunt sanse ca noi sa nu fim constienti de asta, mai ales daca ciudata viata-umbra este relativ rara. Dar o cautare bine orientata a microbilor si a virusurilor care prezinta un grad de ciudatenie poate gasi oricand, intr-un viitor apropiat, aceasta viata-umbra.

 De ce ar schimba asta totul? In afara importantelor aplicatii tehnologice pe care le-ar aduce existenta unei noi forme de viata, descoperirea unei biosfere umbra ar legitima determinismul biologic si ar confirma ca ipoteza ca viata este intr-adevar larg raspandita in Univers. Ar fi prea improbabil ca viata sa inceapa de doua ori pe Pamant, dar niciodata pe o alta planeta asemanatoare Pamantului. Si a sti ca Universul colcaie de viata ar face mult mai probabila existenta unei forme de viata inteligenta in alta parte a Universului. Atunci am putea fi mai increzatori ca raspunsul la cea mai mare dintre marile intrebari ale existentei noastre - Suntem singuri in Univers? – e, foarte probabil, NU.